Cât de similare sunt de fapt două celule cu același ADN?

de Rhonda J Perriman & Manuel Ares, Jr,  Department of Molecular, Cell and Developmental Biology, University of California, Santa Cruz, CA, USA

  

Pot doua lucruri fi identice? Două celule cu aceeași zestre genetică ar trebui să se comporte identic. Cu toate acestea, în biologia celulară se întâlnesc des exemple în care celule cu aceeași origine arătă și se comportă diferit. Care sunt explicațiile biochimice pentru diferențele dintre celule? Continue reading “Cât de similare sunt de fapt două celule cu același ADN?”

Oamenii sănătoși găzduiesc până la 1000 de specii diferite de microbi

– structura, funcția și diversitatea populațiilor de microbi care colonizează oamenii sănătoși 

Oamenii sănătoși oferă adăpost unui număr extrem de mare de microbi . Interesant și aparent paradoxal, flora microbiană diferă extrem de mult de la un individ la altul. Știința nu poate încă explica această diversitate copleșitoare, dar se crede dieta, mediul înconjurător și moștenirea genetică a purtătorului sunt în mare parte răspunzătoare pentru asta. „Proiectul Microbiomului Uman” (în limba engleză Human Microbione Project) are ca scop caracterizarea populațiilor de microbi care colonizează oamenii.

Continue reading “Oamenii sănătoși găzduiesc până la 1000 de specii diferite de microbi”

Microbii dansează, microbii se ceartă, microbii trișează

[toc=”1″ title=”Cuprins”]

Dinamica populațiilor de microbi este importantă în găsirea alternativelor la antibiotice, în înțelegerea evoluției cancerului și a dinamicii sistemului imunitar.

Dacă înțelegem felul în care interacționează populațiile de bacterii, atunci putem înțelege mecanismele de producere și de evoluție a bolilor (patogenia) și mecanismele care determină rezistența la antibiotice. În viitor cercetătorii speră să poată vindeca infecțiile exploatând interacțiunile dintre populațiile de microbi. De asemenea, înțelegerea dinamicii populațiilor în general este importantă pentru înțelegerea evoluției cancerului și dinamicii sistemului imunitar.

Egoism și altruism în populațiile de bacterii

Continue reading “Microbii dansează, microbii se ceartă, microbii trișează”

23 iunie 2012 – 100 de ani de la nașterea lui Alan Turing

 

Alan Turing (1912-1954), matematician britanic și geniu, a contribuit la spargerea codului german Enigma din al doilea razboi mondial. Invenția sa, Mașina Turing (în limba engleză Turing Machine), l-a transformat în „părintele informaticii și al calculatorului modern” (1936). A pus bazele inteligenței artificiale și a studiat sistemele biologice complexe.

Indivizii sociabili evoluează mai repede?

Cercetătorii de la Imperial College London au demonstrat, printr-un experiment in vitro cu diferite tipuri de bacterii, că adaptabilitatea la medii noi este influențată de interacțiunile specifice dintre participanți.

Înțelegerea modului în care speciile se adaptează la medii noi este importantă atât pentru teoria evoluției cât și pentru prezicerea și gestionarea răspunsurilor ecosistemelor la schimbările din mediul înconjurător. În acest sens, studiile anterioare au analizat adaptabilitatea la medii noi  în contextul unei singure specii. Nu este clar dacă aceste studii au fost realiste și dacă rezultatele lor ar fi fost valide pentru populații întregi.

Continue reading “Indivizii sociabili evoluează mai repede?”

De ce cred biologii că nu există viață extraterestră?

  • –      articol de Gerald F. Joice ( Institutul de cercetare „The Scripps” , La Jolla, California, SUA )
  • –      traducere din limba engleză

Toate formele de viață au în esență aceleași principii biologice. Cu toate acestea există sperență crescândă din partea astronomilor,  astrologilor și a unor biologi că alte forme de viață ar putea fi descoperite sau sintetizate. Entuziasmul ar trebui temperat de faptul că nu cunoaștem probabilitatea  pentru „crearea” vieții. Câți biți de informație sunt necesari pentru „a crea” viața, și de unde ar putea apărea aceștia? Un sistem genetic care conține mai mulți biți decât numărul necesar pentru „a iniția” viața ar putea fi considerat o nouă formă de viață.

Până în prezent au fost descoperite mai mult de 1000 de planete din afara sistemului nostru solar. Un anumit număr dintre acestea se află în zone locuibile, având caracteristicile Terrei. În anii ce urmează vom avea date legate de compoziția lor atmosferică, dar este puțin probabil ca aceste planete să fie în echilibru chimic.

Anunțuri despre descoperirea vieții extraterestre au venit de-a lungul timpul din numeroase părți. Președintele Clinton a anunțat in 1996 că un meteorit de pe Marte descoperit în Antarctica „confirmă” existența vieții extraterestre. Forme de viață cu origine extraterestră (având la bază arsenicul) au fost descoperite și în Lacul Mono, în California (au fost de fapt, proteobacterii care au reușit să supraviețuiască în mediu toxic). Craig Venter a creat recent o bacterie sintetică, „primul organism care se poate reproduce, a cărui părinte este un computer” (de fapt, „părintele” bacteriei era Mycoplasma mycoides, iar genomul ei a fost construit prin procedurile de sinteză a ADN-ului si amplificare PCR). Continue reading “De ce cred biologii că nu există viață extraterestră?”