După doctorat, încotro?

-studiul se bazează pe date din Statele Unite-

Studenții doctoranzi  își găsesc cu greu de lucru în universități, după absolvire. Mulți oameni de știință aleg cariere înafara mediului academic după obținerea diplomelor de doctorat. Un studiu din 2006 arată că după 4-5 ani de absolvire, doar 14% dintre cei cu diplomă de doctorat în biologie mai lucrau în mediul academic având contracte pe termen nelimitat, față de 21% dintre cei din fizică și 23% dintre cei cu doctorat în chimie. 34% dintre cei cu diplome de doctorat în biologie lucrau în mediul academic, dar având contracte pe perioadă determinată. În industrie lucrau 23% dintre doctorii în biologie , 34% dintre doctorii în fizică și 46% dintre doctorii în chimie.

Science PhD Career Preferences: Levels, Changes, and Advisor Encouragement” – Henry Sauermann, Michael Roach, publicat în PLoS sub licență Creative Commons

Cum se poate simula ciclul Krebs

Ciclul Krebs, cunoscut și sub numele de ciclul acizilor tricarboxilici (ciclul TCA), este un lanț de reacții biochimice folosit de către organismele vii aerobe pentru generarea de energie. 
Înțelegerea ciclului Krebs este importantă din multe puncte de vedere, cum ar fi înțelegerea comportamentului celulelor canceroase (vezi Efectul Warburg).

Efectul Warburg
Energia necesară pentru reproducerea celulelor și supraviețuirea lor provide de obicei din două surse. Prima este glicoliza, care este contituită dintr-o serie de reacții care metabolizează glucoza în piruvat pentru a produce 2 molecule de ATP din fiecare moleculă de glucoză. A doua sursă este ciclul Krebs (TCA) care folosește piruvatul rezultat din glicoliză, având ca rezultat 36 de molecule de ATP din fiecare moleculă de glucoză. În lipsa oxigenului, spre exemplu țesutul muscular în timpul unui exercițiu fizic intens, piruvatul nu mai este folosit în ciclul Krebs și este transformat în acid lactic, printr-un process numit glicoliza anaerobă (Kim et al 2006).
Aparent paradoxal, chiar și în prezența oxigenului, celulele canceroase preferă să se comporte ca și cum ar avea condiții anaerobe: evită ciclul Krebs,
și astfel au un randament mult diminuat. Ele consumă rapid cantități mari de glucoză din care rezultă doar două molecule de ATP și acid lactic. In felul acesta produc un mediu foarte acid in jurul lor si omoara celulele sanatoase.

În acest articol vom prezenta o metodă prin care poate fi modelat ciclul Krebs în drojdie. De ce drojdia?! Pentru că este un organism studiat foarte des în biotehnologie, despre care există deja foarte multe cunoștințe.

Continue reading “Cum se poate simula ciclul Krebs”

Crème de la crème: cine sunt în realitate cei mai citați oameni de știință?

Introducere

În domeniul științei un grup relativ mic de cercetători au de obicei un număr foarte mare de citări. Acești cercetători au un impact major în domeniul lor de expertiză și de aceea studiul vieților lor ne poate ajuta să înțelegem condițiile care determină un număr mare de citări, inegalitățile din domeniul științei și felul în care se construiesc carierele în știință. Acest studiu oferă informații noi despre aceste probleme examinând caracteristicile sociale și opiniile a 0.1% dintre cei mai citați cercetători din domeniile științei mediului și al ecologiei. În ansamblu, caracteristicile sociale ale acestor cercetători sugerează că există inegalitate în comunitatea științifică la nivel global. Caracteristicile sociale ale acestor cercetători sunt similare cu cele ale altor membri ai elitei științifice în multe feluri, dar există și diferențe surprinzătoare, care indică, probabil, căile prin care se poate ajunge în vârful piramidei celor mai citați oameni de știință.

Rezultate

Acest studiu a adunat informații despre distribuția geografică, sexul, consumul de alcool și vârsta celor mai citați 0.1% dintre cercetătorii care studiază știința mediului și ecologia, în total 345 de oameni de știință.

Continue reading “Crème de la crème: cine sunt în realitate cei mai citați oameni de știință?”

Dynamics of Disease workshop 21-23 August 2012, Manchester, UK

 Workshop unde se vor aborda următoarele subiecte

Systems Approaches in Medicine – Network approaches, Large-scale Modelling techniques

Systems Endocrinology – Pulsatile Hormone dynamics, Control & Action

Systems Neurology – Epilepsy, Seizure dynamics, Migraine, Virtual brain project

Mai multe detalii pe pagina University of Manchester

NU există taxă de participare

p53 – polițist bun, polițist rău

Gardianul genomului” (Lane, 1992), „steaua morții” (Vousden, 2000) sau „acrobat în formarea tumorilor” (Moll and Schramm, 1998), sunt doar câteva nume pe care le-a primit p53 de-a lungul timpului (p53Info).
p53 este o proteină importantă de care depinde echilibrul și integritatea celulelor. În peste 50% dintre cazurile de cancer p53 se comportă anormal: își pierde rolul de „gardian”, permite celulelor să se reproducă necontrolat, fapt care duce la formarea tumorilor. Continue reading “p53 – polițist bun, polițist rău”

Album de familie


 

 

 

 

 

Două maimuțe africane sunt rudele cele mai apropiate ale omului: cimpanzeul (Pan troglodytes) și bonobo (Pan paniscus). Deși au înfățișări asemănătoare, ele diferă mult prin comportamentele lor sociale și de reproducere. În unele aspecte ele se aseamănă mai mult cu oamenii decât se aseamănă una cu cealaltă.

(„The bonobo genome compared with the chimpanzee and human genomes” – http://www.nature.com/nature/journal/v486/n7404/full/nature11128.html)

23andme – eu și cei 23 – Este util sau nu să ne cunoaștem ADN-ul?

Pentru 299 USD, oricine poate să afle informații despre zestrea lui genetică, trimițând companiei 23andme o simplă mostră de salivă.

„eu și cei 23”, cam așa ar veni tradus numele proiectului „23andme”. 23 se referă la cele 23 de perechi de cromozomi dintr-o celulă umană.

Și așa arată reclama kitului pe websitul companiei.

23andme sugerează că informația genetică returnată de companie poate ajuta la aflarea strămoșilor, reconstituirea arborelui genealogic și găsirea rudelor în viață. În plus, clienții ar putea afla informații despre predispoziția lor la anumite boli, eventualele lor reacții adverse la medicamente sau posibilitatea de a fi purtătorii unor boli genetice. Bineînțeles, prin „donarea” ADN-ului lor companiei 23andme, clienții sunt subiecții diferitelor studii de cercetare, care ar putea benefia cunoașterea.

Continue reading “23andme – eu și cei 23 – Este util sau nu să ne cunoaștem ADN-ul?”