De ce ne temem de fructele, legumele și cerealele modificate genetic?

De ce ne temem de fructele, legumele și cerealele modificate genetic?
1 cititori au dat 5

Acum câțiva ani am făcut o excursie în Spania împreună cu niște prieteni spanioli. La un moment dat, în drum spre Isla Cristina, oprim mașina la un supermarket, să cumpărăm mâncare: celebrul jamon (un fel de pastramă) și niște mere și pere extrem de mari și  frumoase. Cum ieșim din supermarket, iau o frumusețe de pară, o spăl puțin și mușc din ea. Cred că nu puteam să-i scandalizez pe prietenii mei spanioli cu niciun alt gest, atât de tare cât i-a surprins mâncatul perei. Păi cuuuum?! Nu cureți coaja înainte să mănânci para??! Eu răspund: nu! De ce s-o curăț?! Păi coaja absoarbe cele mai multe toxine și pesticide, trebuie curățată! Cum crezi că a crescut para asta așa de mare și de frumoasă?!

Am simțit o revoltă interioară. În Spania, principala țară exportatoare de fructe și legume din lume, cetățenii știau că ceea ce se producea la ei în țară era toxic și își luau măsuri de protecție – curățau coaja fructelor înainte de consum. În schimb, oamenii din țările care importau aceste produse, credeau că totul era în regulă și mâncau toate toxinele…

Asta ne aduce la subiectul problemei pesticidelor. După cum știm, populația planetei e în continuă creștere, am trecut de 7 miliarde, iar unii specialiști pretind că acestă creștere se va opri doar la 9 miliarde. Cele 7 miliarde de oameni au nevoie de hrană, tot mai multă hrană. Pentru a face față, avem acum agricultura intensivă, această otravă a biodiversității, o afacere foarte riscantă pe termen lung, dar productivă pe termen scurt. Pentru a produce tot mai mult, agricultorii folosesc cantități enorme de pesticide și adjuvanți de creștere. O alternativă la folosirea pesticidelor vine de la ingineria genetică. Plantele modificate genetic, în teorie, au nevoie de mult mai puține pesticide pentru a face față dăunătorilor, dar ele sunt interzise în Europa. Motivul? Nu știm cum ar interacționa cu mediul și cu organismele consumatorilor. Pe de altă parte, știm deja că pesticidele sunt toxice atât pentru oameni cât și pentru mediu… În plus, manipulări genetice se fac demult și în Europa, dar acestea sunt rezultatul selecției și încrucișării, nu sunt modificări directe…

Ce m-a adus de fapt la acest subiect este un articol din Plos one care, printr-o analiză de amploare (un rezumat al 147 alte studii) prezintă impactul folosirii semințelor modificate genetic de soia, porumb și bumbac asupra productivității, cantității de pesticide folosite, costului total de producție și profitului fermierilor.

Modificările genetice analizate sunt de două feluri: modificări care oferă rezistență la ierbicide și modificări care protejează plantele de insectele dăunătoare.

Analiza celor 147 de studii relevă că adoptarea tehnologiei culturilor modificate genetic a dus, în medie, la reducerea cantității de pesticide folosite cu 37%, la creșterea randamentului producției cu 22% și la creșterea profiturilor fermierilor cu 68%. Efectul creșterii productivității și al reducerii cantității de pesticide este mai mare în cazul modificărilor genetice care protejează plantele de insectele dăunătoare, decât în cazul modificărilor care oferă rezistență la ierbicide.

De asemenea, efectul creșterii productivității și al reducerii cantității de pesticide este mai mare în țările în curs de dezvoltare decât în țările dezvoltate. Această diferență se poate datora faptului că țările în curs de dezvoltare se află în general în zonele tropicale și sub-tropicale. În aceste zone, datorită climei și faunei, există mai mulți dăunători; de aceea modificările genetice care conferă protecție în fața dăunătorilor sunt mai relevante acolo – ele determină o schimbare mai mare asupra productivității și asupra cantității de pesticide folosite. În plus, semințele modificate genetic sunt mai ieftine în țările în curs de dezvoltare pentru că acolo ele nu sunt patentate.

Această analiză amplă vine în favoarea culturilor modificate genetic și în detrimentul culturilor nemodificate genetic și crescute cu multe toxine, din punctele de vedere ale cantității de pesticide folosite, al productivității și al profitului bănesc.

Aștept alte studii care vor evalua și efectele organismelor modificate genetic asupra sănătății oamenilor și asupra mediului înconjurător. În cazul organismelor modificate genetic, nu cunoaștem încă dacă există vreun efect advers asupra sănătății oamenilor. Pesticidele știm deja că sunt dăunătoare…

În încheiere, vreau să adaug o observație personală. Aș prefera să pot mânca doar fructe, legume și cereale bio, crescute fără pesticide și care nu sunt modificate genetic. În prezent produsele bio sunt foarte greu de găsit. Câte supermarketuri din România vând legume, fructe și cereale bio?! Fructe și legume bio … cred că nu am văzut în niciun supermarket. Cereale bio am văzut într-un singur supermarket, importate din China sau Franța. Cred că mai este multe până când vom putea cumpăra pâine bio, de exemplu.

Klümper, Wilhelm, and Matin Qaim. „A Meta-Analysis of the Impacts of Genetically Modified Crops.” PloS one 9.11 (2014): e111629.

Alte articole din aceeași categorie

Ți-a plăcut articolul? Urmărește-ne pe Twitter @Streptococcul

One Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste taguri și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>