A treia mare ramură a vieții: Domeniul Archaea

A treia mare ramură a vieții: Domeniul Archaea
1 cititori au dat 5

Domeniul Archaea nu a fost recunoscut ca fiind o ramură principală a arborelui vieții decât în ultimele câteva zeci de ani. Până în secolul al XX-lea majoritatea biologilor considerau că toate ființele vii puteau fi clasificate fie ca animale, fie ca plante. Dar în anii ’50 și ’60 majoritatea biologilor au realizat că aceste sistem de clasificare omitea fungi, protistele și bacteriile. În anii ’70 se credea că un sistem format din 5 domenii putea descrie toate organismele vii.

Comunitatea științifică a fost șocată la sfârsitul anilor ’70 de descoperirea unui grup complet nou de microorganisme : Archaea. Dr. Carl Woese și colegii săi de la University of Illinois studiau legăturile dintre procariote cu ajutorul secvențelor ADN și au descoperit că secvențele ADN se împărțeau în două categorii distincte. „Bacteriile” care trăiau la temperaturi înalte și produceau metan formau o categorie foarte diferită de bacteriilor obișnuite și eucariote. Datorită marilor diferențe la nivel de ADN, Woese a propus ca organismele vii să fie divizate în domeniile Eukaryota, Eubacteria, șind Archaebacteria. Mai târziu el a modificat numele Archaebacteria în Archaea. Cele trei domenii pot fi vizualizate în arborele de mai jos, care demonstrează că ele sunt foarte diferite între ele. domains_small

Majoritatea organismelor Archaea nu arată diferit față de bacteria, când sunt văzute la microscop. Condițiile extreme la care trăiesc le-au făcut dificil de cultivat, de aceea au fost omise atâta timp. Cu toate acestea, la nivel biochimic și genetic, Archaea sunt la fel de diferite față de bacteria, precum suntem și noi, oamenii, diferiți față de bacteria.

NRPoctopusspr

Archaea se găsesc în cele mai extreme medii de pe planetă. Unele trăiesc în izvoarele termale de mare adâncime la temperaturi mai mari de 100 de grade Celsius. Altele trăiesc în izvoarele termale de suprafață, precum cele din imaginea de mai sus. Altele trăiesc în medii foarte alcaline sau acide. Archaea au fost găsite și în tractul digestiv al vacilor, termitelor și animalelor de mare, unde produc metan. Trăiesc de asemenea în mediile anoxice de la fundul oceanelor sau în depozitele de petrol din adâncimi.

Unele Archaea pot supraviețui în medii foarte sărate. Un grup de Archaea halofile (care iubesc sarea) include Halobacterium. Pigmentul fotosensibil bacteriorhodopsin colorează Halobacterium și îi dă energie. Bacteriorhodopsin are culoarea purpurie și pompează protoni înafara membranei. Când acești protoni se întorc sunt folosiți în sinteza ATPului, sursa de energie a celului. Această proteină este foarte similară pigmentului fotosensibil rhodopsin, care se găsește îm retina vertebratelor.

S-ar putea ca Archaea să fie singurele organisme care trăiesc în medii extreme, cum ar fi izvoarele termale sau apele foarte sărate. Dar nu toate Archaea trăiesc în medii extreme. Archaea se găsesc în planctonul mărilor și oceanelor. Cu toate că oamenii de știință încă mai au de studiat foarte mult despre aceste organisme, este clar ele sunt foarte diverse și răspândite în natură.

Preluat de pe http://www.ucmp.berkeley.edu/archaea/archaea.html

Alte articole din aceeași categorie

Ți-a plăcut articolul? Urmărește-ne pe Twitter @Streptococcul

One Comment
  1. Pingback: Un microorganism din domeniul Archaea, veriga de legătură dintre procariote și eucariote | Blogul despre stiinta

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste taguri și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>